Informatii utile despre cursuri

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.


InfoBiz Magazin	Informatii utile	Contact

Industrie

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata în alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei. Turismul devine un complex fenomen de masa la sfârsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurator. Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a calatori pentru propria placere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care consta în a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, îmbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului înconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic – natural antropic – diferentiat de la tara la tara, în functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau având alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica însusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (târguri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, având ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pâna la manifestari sp0ortive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, în teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a carui dezvoltare – marcata de spectaculos si inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintând cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurând varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini. Una dintre bogatiile actuale de baza în domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, în functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun în evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitara în domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe plan international si în tara noasta releva urmatoarele unitati ce pot fi luate în consideratie:

Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru România – cea a Carpatilor Orientali)
Zona turistica – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivatii pentru turism (exemplu : zona turistica a Coastei Dalmatiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpati Orientali)
Centre turistice, reprezentând puncte de convergenta (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putând fi, în general, statiuni alpine (Plitvice, în Alpii Dinarici) sau balneare si de odihna (Dubrovnik, Split, Rijeka – pe coasta Dalmatiei). Pentru România, ramânând în acelasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.
Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)

Într-o serie de tari cu vechi traditii (Austria, Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Franta, S.U.A, Italia etc.), turismul este sustinut de un patrimoniu natural si antropic de exceptie, mai importante fiind parcurile si rezervatiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death Vally, precum si cele doua mari regiuni turistice – California si Florida, în S.U.A; Alpii Francezi, Muntii Pirinei, peisaje andine cu asezari ce urca pana la 5.000 m altitudine, padurea amazoniana etc.) se adauga un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi si civilizatiei universale, precum vestigiile antichitatii din Italia, Grecia si Egipt, cele ale vechilor civilizatii din America Latina, monumentele istorice si de arta ale tarilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu si Apropiat s.a., elementele ale culturi populare, etnografice si manifestari folclorice care personalizeaza modelele culturale nationale, facând din fiecare natiune a Terrei un unicat în timp ti spatiu.